Interviu cu Andra

1. Cânţi de la 13 ani, pare că nici n-ai avut adolescenţă. Cum te-a modificat contactul cu lumea „celor mari”, a contractelor şi a lucrurilor cu care nu te puteai juca? Erai totuşi un copil.
-Am avut altfel de adolescenţă. În sensul că visele mele s-au împlinit mai repede. Nu neg că m-am simţit bine întotdeauna printre oamenii maturi.
2. Care a fost cel mai greu moment din carieră?
-Poate anul când am luat locul doi la Cerbul de aur.Juriul străin mi-a acordat note maxime, în timp ce ai mei (juriul românesc) au fost extrem de exigenţi.
3. Te-ai gândit vreodată că vocea ta e mai puternică, mai „matură” decåt vârsta pe care o ai? Ai fi reuşit mai repede dacă ai fi ales un stil muzical mai degrabă adresat puştilor?
- Nu cred că mi s-ar fi potrivit o muzică superficială. Niciodată nu mi-am dorit un hit de-o vară. Am vrut ca piesele pe care le cânt să reziste mai mult în timp şi să fie ascultate de mai multe segmente de public, inclusiv de puştime.
3. Apropo de maturitate, simţi că eşti mai „coaptă” decât tinerii de vârsta ta, simţi o diferenţă mentală/emoţională în raport cu ei? Categoric, ai o experienţă de viaţă mult mai mare, pentru că tu cântai la vârsta la care alţii se mai jucau încă?
- Aşa a fost destinul meu, să fiu un „om mare” încă de mică. De fapt, asta era şi joaca preferată: să mă cred de vârsta celor mari, să pot face şi eu tot ce fac ei.
4. Când te gândeşti la „toată viaţa”, cam cum îţi imaginezi cariera şi căsnicia ta pe la 50 de ani, de exemplu?
-Se spune că trăim aşa cum gândim. Iar eu gândesc frumos şi calm, cu dragoste de viaţă şi de familie. La 50 de ani, voi fi o soţie cu vechime, o mamă iubitoare şi sper că şi o cântăreaţă iubită de public.
5. Cum te-a schimbat pe tine relaţia cu Cătălin? Ce ai învăţat de la el?
-Am învăţat că există iubire adevărată, că bunătatea e cea mai potrivită monedă de schimb şi că modestia n-a făcut rău nimănui.
6. Cum te-au primit colegii de şcoală?
-La început, mi-au lipsit prietenii mei de-acasă. Multă vreme am ţinut legătura cu ei. Treptat, unii au continuat să se bucure pentru succesul meu, alţii au devenit mai... ocupaţi.